Stau pe trotuar și meditez
Ce e potopul ? Ce-i o arcă?
Idea nu-mi finalizez
Că un fior mă trece parcă.
Pe carosabil, în viteză
Trecu în grabă o bengoasă
Ce îmi făcu bretonul freză
Fiorul însă nu mă lasă
Căci ii urmă altă mașină
Si mai rapidă decât prima
Asta credeam că mă termină
Na! că era să pierd și rima
Noroc că între carosabil
Ş-acest trotuar ce mă ferește
Se pun borduri. Indiscutabil,
Cred că ceva se construiește
Ceva ce pare să separe
Fluidul de pe carosabil
Ce potopește în mișcare,
De pietonul inundabil.
Bordaj putem numi această
Construcție, că-i din borduri
Pe carosabil e o castă
Iar pe trotuar cei proști și puri
După mașini, vine potopul
Dar parcă el ar fi în arcă
Iar restul lumii stă la stopul
Care răbdarea o încearcă.
Să nu dea Dumnezeu cel sfânt
Legenda să se inverseze
Şi ca potopul de pământ
Să vrea atunci să traverseze!
Dacă vă e teamă de potop găsiți și alte bordaje aici
Asta e din alea adânci, cu premeditare și cu îndelungă versificare… Te-ai trezit de-a binelea din Sărbători. Parcă mi-e jenă că eu am aruncat un text într-o goană nocturnă, ca și cum aș fi vrut să scap de el… Ține minte, trebuie să recuperez terenul pierdut față de tine. Chiar acu mă duc la plantat de borduri, voluntar! Hai La Mulți Ani!
Mulți ani fără…potop!…sau cu potop?
Mulți ani…cum dorești tu!
Mulțumesc Soniei Ireale și Mugurului Fulg de păpădie, pentru like-le citite…cum aș fi și eu 😉
Nu dezvolți ultima parte? ”Cum aș fi și eu…?!” 🙂
Ba da dar mai durează puțin. Sunt în Dex până la gât și caut lămuriri despre…lichele(„like-le”)…Când Dexul im va depăși gâtul și va ajunge la cap…
Mi-a placut chestia cu ce prosti si puri de pe trotoar…..m-am regasit! (cel putin in prima secventa)